Izolația cu fibră de celuloză
Două treimi din toate daunele cauzate de umezeală în domeniul construcțiilor se datorează formării condensului cauzat de circulația inadecvată a aerului de la exteriorul casei la interior și invers.
Două treimi din căldura interioară-iarna/mediul răcoros interior-vara, se pierd prin tavanul încăperilor/casei.
Izolația celulozică, spre deosebire de toate celelalte tipuri de izolație, preia umiditatea, are capacitate de absorbție și o transferă spre exterior în prezența foliei de unic sens.
Vata minerală are capacitate redusă de absorbție chiar dacă aparent se udă iar polistirenul este impermeabil pentru apă menținând umiditatea în condensare pe suprafață.
Conductivitatea termică a stratului izolator este inversul rezistivității termice a izolației. Cu cât conductivitatea termică este mai mică cu atât căldura interioară-vara/mediul răcoros-vara se vor menține mai ușor.
Izolația celulozică
Conductivitatea termică a izolației celulozice tip FIBRATUS este de 0,037W/m K la o densitate de insuflare de 54-56 kg/m3, depinzând de caracteristicile intrinseci ale materiei prime utilizate, umiditatea conținută de aceasta, etc.
Prin comparație, polistirenul expandat are un coeficient de transfer termic de 0,039-0,041 W/m K.
Conductivitatea termică a stratului izolator depinde și de grosimea stratului format de izolație celulozică.
Grosimea de izolație și conductivitatea termică rezultată, în W / m²K.
Grosimea stratului de izolație
- la o grosime a stratului de izolație celulozică de:
14 cm – conductivitatea termică este: 0,032 W/m2K,
16 cm – conductivitatea termică este: 0,027 W/m2K
18 cm – conductivitatea termică este: 0,024 W/m2K
20 cm – conductivitatea termică este: 0,019 W/m2K
24 cm – conductivitatea termică este: 0,016 W/m2K
28 cm – conductivitatea termică este: 0,014 W/m2K
32 cm – conductivitatea termică este: 0,012 W/m2K
Avantajele principale comparativ cu alte tipuri de izolație:
- Materialul izolant este instalat fără goluri. Aceasta înseamnă că frigul din exterior nu poate pătrunde în spațiul de locuit prin goluri și fisuri.
- Izolația are o permeabilitate redusă a aerului.
- Materialul izolant este instalat pentru a fi etanș la aer și la vânt. Numai așa îi poate îndeplini pe deplin proprietățile izolante.
- Inerția termică a izolației celulozice este de top. Conform agrementului tehnic inerția termică este de 4,6 ore (Inerția termică este capacitatea unui anumit element de a stoca energia termică primită (căldura), de a o conserva și de a o elibera treptat. Capacitatea de stocare a energiei a unui material depinde de calitatea, densitatea și căldura specifică a acestuia. Inerția termică a materialelor utilizate în clădire face posibilă menținerea celei mai stabile temperaturi pe tot parcursul zilei într-un spațiu interior locuibil. Vara, materialele cu inerție termică mare absorb căldura în timpul zilei, iar datorită diferenței de temperatură dintre mediul interior și cel exterior, se depozitează și se disipează treptat noaptea (lag de căldură de câteva ore). A doua zi dimineața, materialul își scade temperatura și începe să circule din nou: absoarbe căldură ziua și emite căldură noaptea).
Are cea mai bună inerție termică a spațiului interior dintre izolațiile frecvent utilizate.
Nu toate izolațiile sunt la fel. Materialul folosit în timpul iernii pentru a reduce costurile de încălzire este la fel de necesar pentru protecția împotriva căldurii de vară. Unul dintre cei mai decisivi factori este efectul de întârziere a transferului termic interior/exterior.
Un scop important al protecției termice vara este întârzierea transferului de căldură prin acoperișuri și pereți. Acest lucru asigură că temperaturile extreme ale zilei nu ajung la interior până când nu pot fi reduse prin ventilație cu aer rece exterior.
Întârzierea transferului termic denumit Decalajul de fază indică în ore durata întârzierii în transferul căldurii de vară din exteriorul unei clădiri în cameră. Cu cât este mai mare capacitatea termică specifică a materialului de izolare utilizat, cu atât este mai mare decalajul de timp în transferul termic.
Studiile au arătat că izolația celulozică asigură o inerție termică/un decalaj de fază de 4,6 ore, polistirenul de 0,9 ore iar vata minerală de 0,6 ore.
Aceasta înseamnă că iarna interiorul va începe să se răcească după 4,6 ore în cazul izolației celulozice în absența încălzirii iar ritmul de scădere a temperaturii interioare va fi de 5 ori mai mic decât în cazul izolării cu polistiren.
- Asigură cea mai bună protecție împotriva căldurii exterioare.
Cu ce se deosebește celuloza de vata minerală sau bazaltică ?
- Izolație termică superioară atât iarna cât și vara.
- Rezistă la foc mult mai bine decât vata minerală sau bazaltică.
- Își păstrează forma în timp (tasarea este insesizabilă în timp).
- Rozătoarele nu își fac cuib în celuloză.
- Izolație fonică mai ridicată cu 20 db față de vata minerală / bazaltică.
- Nu este iritantă pentru oameni, nu conține formaldehide sau alți compuși chimici periculoși.
- Aplicarea prin pompare asigură umplerea oricăror goluri, găuri sau fisuri, altfel imposibil de izolat cu vată.
- Izolare perfectă pentru orice formă a acoperișurilor, fără rosturi de îmbinare, fără pierderi de material, nu permite formarea punților termice.
Opțiunea - Ecowool
O adevărată descoperire a fost materialul produs pe bază organică – Ecowool. Fibrele de celuloză, care sunt obținute la prelucrarea hârtiei, cartonului, a materialelor reciclabile, demonstrează proprietăți excelente de izolare termică.
Caracteristici tehnice:
- conductivitate termică – 0,038-0,043 W / m × °C;
- grad de inflamabilitate – B (auto-stingere);
- densitatea stratului – 45-65 kg / m³;
Denumirea „Ecowool” vorbește de la sine – materialul este considerat ecologic, nu conține substanțe toxice periculoase.
Cu toate acestea, datorită tratamentului antiseptic, acesta nu atrage șobolani și este protejat de degradare.
Izolațiile celulozice conțin în mod uzual 10-12% acid boric/săruri borice. Izolația FIBRATUS conține 15% acid boric/săruri borice conferind accentuarea avantajelor generale precizate: inflamabilitate și mai redusă, efectele antifungic, antiseptic și contra rozătoarelor/dăunătorilor în general, mai puternice.